Erorile din spatele celei mai simple adunări. Când 1+1 devin 3. Sau doar 1.

V-ați jurat credință veșnică și, în acel moment, chiar ați crezut în jurămintele făcute. Credeați că viață și sentimentele avute unul pentru celălalt vor fi permanente, că puteți să „înghețați” acel moment de fericire și împlinire pentru totdeauna.

Și totuși, la un moment dat, simți că pământul îți fuge de sub picioare și că nu mai ai aer. Că parcă nu mai știi cine ești sau în ce direcție să mergi. Cum spun adesea clienții din terapie „sunt rupt/a în bucăți”, „sunt copleșit/ă de emoții”, „nu știu ce să fac”, „nu înțeleg ce s-a întâmplat”.

Dacă este ceva ce poate fura unui cuplu liniștea, fericirea, relația și inclusiv identitatea, aceea este o legătură extraconjugală. Și asta nu fură doar identitatea relației, a cuplului, ci și identitatea ta personală. Tot ce știai despre ține în acel moment, devine învăluit în incertitudine. Tot ceea ce credeai că ești, devine nesigur. Se nasc un milion de întrebări, care macină mintea în fiecare secundă – cine sunt eu? cine am fost noi? cine este el/ea? ce fac de acum înainte? cum procedez?

Relația extraconjugală, infidelitatea, adulterul,  spuneți cum doriți, nu afectează doar actorii cuplului. Nu. Infidelitatea afectează întregul sistem familial și de cunoștințe. Și, deși este greu să acceptăm, oamenii din jurul cuplului afectat de infidelitate se vor poziționa într-un capăt  sau altul al baricadei, în funcție de propria lor percepție asupra infidelității. De cele mai multe ori, ceea ce vom auzi este „dacă nu erau probleme între ei nu se ajungea aici”, „trădătorul/trădătoarea”, „poate că a meritat să fie înșelat/a”, și, preferată mea, 🙂  „dacă știa să îl țină/să o țină acasă, nu îl/o înșela”.

De fapt, ceea ce se ascunde în spatele acestor  afirmații sunt credințele noastre, implementate cultural, asupra acestui fenomen. Persoanele din jurul cuplului afectat de infidelitate vor încerca să justifice actul de trădare, din perspectiva proprie și, mai mult decât atât, îl vor justifica cu gândul la apărarea și negarea proprie: „mie nu mi se poate întâmplă așa ceva, pentru că….” Și aici vin o mulțime de motive.

Doar că adulterul apare atât în cuplurile cu probleme, cât și în cuplurile fericite și inclusiv în acele societăți în care infidelitatea e pedepsită cu moartea. Cum spune Esther Perel „infidelitatea are o forță, pe care căsnicia doar poate să o invidieze”.

Când furtuna s-a pornit, ultimul lucru de care ai nevoie sunt justificări ale actului de trădare. E nevoie de înțelegere: să înțelegi cum anume s-a ajuns în acel punct al relației voastre. Vorbim despre două lucruri: pe de-o parte avem plăcerea, fiorul, inclusiv auto-descoperirea ce provine din actul interzis, din încălcarea regulilor, iar pe de altă parte, avem durerea, trădarea încrederii și daunele pe care o relație adulterină le poate provoca. Drept urmare, e nevoie de o abordare integrată a cuplului: ce a însemnat pentru adulterin și ce daune a produs, în celălalt, actul său. Necesită aprofundarea  motivelor, semnificațiilor. Infidelitatea spune multe, atât despre căsnicia actorilor implicați, dar și mai multe despre căsnicie că și instituție. În mod paradoxal, cu cât nevoia de fidelitate crește, cu atât mai mult crește atracția către infidelitate.

Un lucru este cert: indiferent de ceea ce credem sau nu despre adulter, acesta există din cele mai vechi timpuri și se întâmplă mai des decât ne-am putea imagina. În era digitală, nu mai este nevoie să pleci de lângă partenera/ul tău, ca să înșeli…oportunitatea se află la un buton distanță.

În momentul în care cel trădat află de aventură, apare șocul.  Nu o dată mi-a fost dat să aud „parcă nu mai trăiesc în această realitate, sunt rupt/a, trăiesc într-un coșmar din care sigur o să mă trezesc”. Șocul în urmă aflării, este imens. Modalitatea în care se află despre relația extraconjugală joacă un rol important. Momentul dezvăluirii este de asemenea crucial. Emoțiile se succed cu o repeziciune violență și cu o contradicție debusolantă. În practica  privată, observ reacții similare șocului post-traumatic, iar literatură de specialitate susține această observație. Ceea ce nu trebuie să faci acuma, este să iei decizii radicale, deși opinia publică este „părăsește barcă scufundată”, „nu are demnitate dacă rămâne”. Dar oare așa să fie? Deși o relație extraconjugală poate să fie lovitura de grație dată unei relații, uneori este gura de oxigen necesară, astfel încât actorii relației de cuplu să fie mai conștienți de ei și de relația lor. Este momentul în care încep să discute, să comunice cu adevărat. Să se observe, să se înțeleagă și să se cunoască.

Nu spun că este ușor. Nu vreau să vă mint.  Însă, cu multă determinare, dorință, înțelegere și acceptare, se poate. De multe ori, cuplurile care au depășit trauma unei relații extraconjugale sunt mai unite și mai puternice că niciodată. Dar este nevoie de ajutor extern din partea unui specialist, multă răbdare, maturitate, asumare și muncă.

Nu știu dacă știți citatul foarte plastic și vizual al lui Arghezi – “Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi” . Cert este că, ori de câte ori mă întâlnesc, în practică mea, cu cupluri ce luptă cu cele mai profunde, dureroase și cumplite temeri ale lor, acest citat mi se pare revelator și plin de posibilități. Pentru că există, mereu, un anume procent dintre oameni care alege să treacă prin calvarul de nedescris și agonizant al terapiei de cuplu, tocmai pentru a ieși la lumină, pentru că vindecarea este nu doar o posibilitate, ci o opțiune asumată.

Celor care vor să înțeleagă mai bine și mai în adâncime cum anume putem trece de la „disperare la reparare”, Rebecca Sears, terapeut  IMAGO, vine în Cluj-Napoca în această primăvară, să susțină un workshop cu adevărat util celor care traversează un astfel de moment de criză. De-a lungul a două zile, focusul principal va fi acela de a identifica pașii necesari susținerii unui cuplu pe măsură ce emoțiile negative, dar și rănile celor doi parteneri se dezvăluie, în terapie, cu unicul scop de a vindecă relația, partenerii, de a redeschide căi spre dialog empatic,și de a regăsi conectarea și vindecarea într-un plural asumat.

Sursă foto: aici.